Petrache Poenaru

Apreciază personalitățile românilor:

Petrache Poenaru (n. 10 ianuarie 1799, Benești, județul Valcea, România – d. 2 octombrie 1875, (76 de ani) București, România) a fost un inventator şi pedagog iluminist român, elev al lui Gh. Lazăr.

A studiat filologia la Viena, apoi şcoala politehnică la Viena şi Paris. Puţini ştiu că el este precursor al născocirii tocului rezervor; inventat în Occident abia în 1884, când agentul de asigurări american Lewis Waterman a revoluţionat condeiul. El a introdus rezervorul cu cerneală, care alimentează continuu peniţa. Aşa a apărut stiloul.

La 25 mai 1827, în timp ce se afla la Paris, cu mult înaintea americanului (care a avut condiţii de răspândire practică a invenţiei, fără să ştie de născocirea românului) Poenaru inventează şi brevetează în mod independent „condeiul portaret fără sfârşit”. Ca să-şi mărească veniturile, meştereşte singur acel toc rezervor, când nimeni nu se gândea la asta. Îi spune „pană fără sfârşit”, care se alimentează singură cu cerneală. Nu a reusit să îşi prmoveze invenţia cum ar fi trebuit, neputând să îl producă în serie. Invenţia sa a fost perfecţionată abia în 1863 de către Brissant și Coffin. Două decenii mai târziu Lewis Edson Waterman primește însă recunoștința pentru invenția stiloului pe care îl cunoaștem astăzi.

Petrache Poenaru

După un an, 1831, de la deschiderea în Anglia a primei căi ferate din lume, la 27 octombrie, tânărul Petrache Poenaru, spunea printre altele: „Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului… douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încărcate cu 240 de persoane sunt trase deodată de o singură maşină cu aburi…”. Este primul român care a călătorit cu trenul. Fosta stație de metrou, „Semănătoarea”, poartă acum numele lui.

Citește și despre ..  Dem Rădulescu

În 1832 se întoarce în ţară, contribuind la organizarea învăţământului naţional și ocupă postul de profesor de fizică si matematică la Sf. Sava.

În 1848 a participat la revoluţia lui Tudor Vladimirescu (al cărui secretar a fost). Poenaru a fost destul de norocos să nu se afle în jurul lui Tudor Vladimirescu când acesta a fost atras într-o capcană și asasinat, fiind trimis într-o misiune diplomatică pentru a susține cauza românească în faţa marilor puteri, Rusia, Austria sau Anglia. După ce s-a răspândit vestea despre moartea lui Vladimirescu, s-a refugiat la Sibiu.

Intră în politică și este numit în funcția de mare postelnic, astăzi un fel de șef al Ministerului de Externe. Contribuie la înființarea Societății Filarmonice și a Școlii de Agricultură. Introduce sistemul metric în Muntenia.

Poenarul a fost un luptător al drepturilor omului, fapt pentru care a ajuns să fie închis deoarece a militat pentru eliberarea romilor din robie.

Se întoarce din nou în fruntea Ministerului de Externe unde este implicat în înființarea Școlii de Poduri și Șosele. Este autorul primului curs de geometrie din Țara Românească și coautor al primului dicționar francez-român.

În anul 1861 este numit de catre domnul Principatelor Unite Alexandru Ioan Cuza, membru de onoare al Societății Astra, iar în 1870 este numit membru al Academiei Române.

La 2 octombrie 1875 Petrache Poenaru se stinge din viaţă, la Bucureşti. Spre sfârşitul vieţii a fost ales membru al Academiei Române.

Stilourile sunt astăzi mai puţin folosite, mai ales de către elevi, de când s-a inventat pixul, în 1938, tot de un est-european, jurnalistul maghiar Laslo Biro.

Citește și despre ..  George Enescu

Vezi aici câteva din invențiile românești care au schimbat lumea. 

Facebook Notice for EU! You need to login to view and post FB Comments!
(Visited 46 times, 1 visits today)
Votează articolul !
[Total: 2 Average: 5]
Distribuie articolul

Apreciază personalitățile românilor: